Revizuire majoră dezvăluie cele mai bune exerciții pentru ameliorarea depresiei
Depresia și anxietatea afectează milioane de oameni la nivel mondial. Deși tratamentele precum medicamentele și psihoterapia pot fi foarte eficiente, nu sunt întotdeauna o opțiune. Conform sciencealert.com, noi cercetări publicate astăzi confirmă că activitatea fizică poate fi la fel de eficientă pentru unii oameni, comparativ cu terapia sau medicamentele. Acest lucru este cu atât mai adevărat când exercițiile sunt sociale și ghidate de un profesionist, cum ar fi o clasă de fitness sau un club de alergat.
👉 Importanța activității fizice în tratamentul depresiei și anxietății
Activitatea fizică a fost promovată de mult timp ca o opțiune de tratament pentru anxietate și depresie, în mare parte pentru că ajută la eliberarea substanțelor chimice care îmbunătățesc starea de bine în creier, contribuind la creșterea dispoziției și reducerea stresului. Totuși, dovezile pot fi confuze. Zeci de studii cu rezultate diverse fac neclar cât de mult exercițiu este benefic, ce tip și cine beneficiază cel mai mult.
👉 Meta-analiza cercetării
În ultimii douăzeci de ani, cercetătorii au realizat zeci de meta-analize separate (studii care combină rezultatele din mai multe experimente) examinând exercițiul pentru depresie și anxietate. Totuși, acestea au lăsat încă lacune în înțelegerea eficacității exercițiului pentru diferite grupe de vârstă și dacă tipul de exercițiu contează. Multe studii au inclus participanți cu factori confuzivi (influențe care pot distorsiona rezultatele cercetării), cum ar fi alte afecțiuni cronice, de exemplu, diabetul sau artrita. Aceasta face dificilă aplicarea constatărilor în mod mai generalizat.
Cercetarea noastră a avut ca scop rezolvarea acestei confuzii prin realizarea unei „meta-meta-analize”. Aceasta înseamnă că am revizuit sistematic rezultatele tuturor meta-analizelor existente – au fost 81 – pentru a determina ce arată cu adevărat dovezile. În total, am analizat datele a aproape 80.000 de participanți din peste 1.000 de experimente originale.
👉 Impactul exercițiului asupra depresiei și anxietății
Am examinat mai mulți factori care ar putea explica variația rezultatelor, folosind tehnici statistice avansate pentru a izola și estima impactul exact al exercițiului, separat de factorii confuzivi (inclusiv alte afecțiuni cronice). Datele noastre au analizat impactul exercițiului asupra depresiei și anxietății. Exercițiul s-a dovedit eficient în reducerea ambelor condiții. Cu toate acestea, există nuanțe.
Am constatat că exercițiul a avut un impact mare asupra simptomelor depresiei și un impact mediu asupra anxietății, comparativ cu lipsa de activitate. Beneficiile erau comparabile, și în unele cazuri superioare, altor tratamente de sănătate mintală mai des prescrise, inclusiv terapia și antidepresivele. Este important de menționat că am descoperit cine a beneficiat cel mai mult de pe urma exercițiului.
Două grupuri au arătat cele mai mari îmbunătățiri: adulții cu vârsta între 18 și 30 de ani și femeile care au născut recent. Multe femei se confruntă cu obstacole în a face exerciții fizice după naștere, inclusiv lipsa timpului, încrederea sau accesul la activități adecvate și accesibile. Constatarea noastră sugerează că îmbunătățirea accesibilității exercițiilor ar putea fi o strategie importantă pentru a aborda sănătatea mintală a mamelor noi în această perioadă vulnerabilă.
👉 Tipuri de exerciții recomandate
De asemenea, am constatat că activitățile aerobice – cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ciclismul sau înotul – sunt cele mai eficiente în reducerea simptomelor depresiei și anxietății. Totuși, toate formele de exercițiu au redus simptomele, inclusiv antrenamentele de rezistență (precum ridicarea greutăților) și practicile corp-minte (cum ar fi yoga). Pentru depresie, îmbunătățirile au fost mai mari atunci când oamenii exercițiau împreună cu alții și erau ghidați de un profesionist, cum ar fi o clasă de fitness de grup.
Din păcate, nu au fost disponibile date privind exercițiile de grup sau supravegheate pentru anxietate, astfel că ar fi necesare mai multe cercetări pentru a descoperi dacă impactul este similar. Exercițiul o dată sau de două ori pe săptămână a avut un efect similar asupra depresiei ca exercițiile efectuate mai frecvent. Și nu părea să existe o diferență semnificativă între exercițiile intense și cele de intensitate mică – toate au fost benefice. Dar pentru anxietate, cele mai bune îmbunătățiri au fost obținute atunci când exercițiul a fost efectuat:
Cercetarea noastră arată că exercițiul este o opțiune de tratament legitimă și bazată pe dovezi pentru depresie și anxietate, în special pentru persoanele cu diagnostice cunoscute. Cu toate acestea, simpla recomandare a „exercițiului mai mult” este puțin probabil să fie eficientă. Dovezile arată că exercițiile structurate, supravegheate, cu un component social sunt cele mai utile pentru îmbunătățirea depresiei și anxietății. Aspectul social și responsabilizarea pot ajuta la menținerea motivației oamenilor.
Clinicienii ar trebui să aibă în vedere acest aspect, oferind trimiteri către programe specifice – cum ar fi clase de fitness aerobice sau programe de mers și alergat supravegheate – în loc de sfaturi generale. Constatarea sugerează, de asemenea, că acest tip de exercițiu poate fi deosebit de eficient atunci când este îndreptat către depresie la tinerii adulți și femeile care au născut recent.
Pentru persoanele care ezită să folosească medicamente sau se confruntă cu așteptări lungi pentru terapie, exercițiul de grup supravegheat poate fi o alternativă eficientă. Este bazat pe dovezi și poți începe oricând. Totuși, cel mai bine este să obții sfaturi de la un profesionist. Dacă ai simptome de anxietate sau depresie, ar trebui să discuți cu medicul tău sau cu un psiholog. Aceștia pot oferi sfaturi despre cum se încadrează exercițiul în planul tău de tratament, potențial alături de terapie și/sau medicamente.
Neil Munro, doctorand în psihologie, Universitatea James Cook; James Dimmock, profesor de psihologie, Universitatea James Cook; Klaire Somoray, lector în psihologie, Universitatea James Cook; și Samantha Teague, cercetător senior în psihologie, Universitatea James Cook.
Acest articol este republicat de la The Conversation sub o licență Creative Commons. Citește articolul original.
