Conferința de Pace pentru Ucraina în Elveția: Puține Rezultate și Lipsa Rusiei Criticată de Kremlin
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 8 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Conferința de Pace pentru Ucraina în Elveția: Puține Rezultate și Lipsa Rusiei Criticată de Kremlin
Weekendul trecut, Elveția a găzduit o conferință de pace pentru Ucraina, care, potrivit Kremlinului, a avut rezultate neglijabile. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat luni că "eficiența generală a acestei întâlniri tinde spre zero". El a subliniat că organizarea acestor discuții fără prezența Rusiei este inutilă.
În cadrul declarației sale pentru TASS, Peskov a evidențiat că Rusia rămâne deschisă la dialog cu toate țările dornice să comunice și va continua să-și prezinte poziția acestora. Declarațiile sale fac trimitere și la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a menționat săptămâna trecută că Rusia este dispusă să pună capăt conflictului, dar a stabilit condiții specifice pentru Ucraina. Acestea includ renunțarea la aderarea la NATO și retragerea trupelor din patru regiuni revendicate de Rusia, condiții pe care Kievul le consideră echivalente cu capitularea.
Summitul din Elveția, desfășurat în stațiunea alpină Buergenstock, a reunit peste 90 de țări la invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Evenimentul a fost intitulat "summit pentru pace", deși Moscova nu a fost invitată. Rețelele principale de presă au relatat că puterile occidentale și aliații lor au condamnat invazia Rusiei, dar nu au reușit să convingă statele nealiniate să se alăture declaratiei finale și nicio țară nu s-a oferit să găzduiască o continuare a discuțiilor.
China a absentat de la eveniment, o decizie care a subminat șansele summitului de a atrage sprijinul principalelor țări din "sudul global". Brazilia a participat doar în calitate de observator, iar la final, India, Indonezia, Mexic, Arabia Saudită și Africa de Sud și-au retras semnăturile de pe declarația finală, deși unele aspecte controversate fuseseră omise cu speranța de a atrage un sprijin mai larg. Conferința a oferit, totuși, Ucrainei ocazia de a demonstra sprijinul occidentalilor necesar pentru continuarea luptei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu răspunde doar cu apărare, ci și cu "diplomație la scară largă". Printre liderii prezenți s-au numărat vicepreședintele american Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron. Președintele american Joe Biden, însă, nu a participat, deși s-a aflat în Europa pentru alte evenimente în acea perioadă.
În ciuda zecilor de mii de morți de ambele părți și a sângeroaselor lupte de tranșee, frontul din Ucraina a rămas aproape nemișcat de la sfârșitul anului 2022. Președintele elvețian Viola Amherd a avertizat că "drumul care ne așteaptă este lung și plin de provocări". În schimb, Rusia a ironizat adunarea, cu Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, declarând că "niciunul dintre participanți nu știe ce face acolo și care este rolul său".
Sefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că pacea în Ucraina nu va fi obținută "într-un singur pas", ci printr-o "călătorie" plină de "răbdare și determinare". Ea a subliniat că conferința nu a fost o negociere de pace, acuzându-l pe Putin că solicită capitularea Ucrainei și cedarea teritoriului ucrainean.
Zelenski a pus accentul pe chestiuni practice, cum ar fi siguranța nucleară și asigurarea aprovizionării cu produse din Ucraina. Declarația finală a summitului a cerut restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporojie și a porturilor sale de la Marea Azov, evitând însă probleme mai dificile.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a subliniat importanța găsirii aliaților care să sporească presiunea morală asupra Rusiei. În timp ce discuțiile s-au îndreptat spre securitatea alimentară și energia nucleară, unii lideri au plecat mai devreme de la conferință. Arabia Saudită a fost menționată ca potențială gazdă pentru următoarele discuții de pace, dar ministrul de externe al regatului a declarat că soluția va depinde de "compromisuri dificile".
Putin a reafirmat săptămâna trecută că Rusia nu va opri războiul până când Ucraina nu își va retrage complet forțele din patru provincii pe care Moscova le controlează parțial. Ucraina a respins rapid această cerere, considerând-o o solicitare de capitulare.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că Ucraina înțelege necesitatea dialogului cu Rusia, dar nu va permite ultimatumuri. Liderii occidentali prezenți la summit au susținut refuzul Kievului de a negocia în astfel de condiții, afirmând că orice confuzie între pace și subjugare ar crea un precedent periculos, conform premierului italian Giorgia Meloni.
