Update 6 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Ion Gherman, un moldovean din județul Iași, s-a întors în România după mulți ani de muncă în Italia, având ambiția de a deveni producător de brânză maturată. Gherman și-a ales locul de reședință în comuna Hoghilag, situată în nordul județului Sibiu, unde brânza este realizată "cu simțurile". Într-un reportaj recent, publicat de Agrointeligenta, Gherman a împărtășit povestea sa de viață.
Originar din Iași, Ion Gherman a părăsit România în 2006, la vârsta de 38 de ani. "Până la această vârstă am lucrat la CFR Călători, dar am simțit nevoia de noi experiențe în străinătate", a afirmat el. Odată ajuns în Italia, a început prin a face diverse muncă, până când a găsit loc de muncă într-o lăptărie din zona Aviano, unde s-a integrat rapid datorită experienței sale din copilărie cu animalele.
"Am învățat tot ce am putut acolo, am 'furat' meserie și am înțeles că brânza se face cu simțurile, nu cu ceasul", a spus Gherman. După patru ani de muncă, a devenit al doilea om din lăptărie, având abilități nu doar în producția de brânzeturi proaspete, ci și în maturarea brânzei.
Acum, în Hoghilag, Ion obține laptele de la un crescător de vaci din comuna Valchid. A prezentat două tipuri de brânză, una cu termen lung de maturare și alta care se vinde mai rapid. El crede că brânza maturată nu este suficient apreciată în România. "În Italia este considerată aur, aici nu există infrastructura necesară pentru a o valorifica", a subliniat el.
Pentru Ion Gherman, esența afacerii constă în găsirea și fidelizarea clienților. "Cele mai bune brânzeturi ies din laptele din mai și octombrie, când animalele sunt hrănite corespunzător", a adăugat el. Produsele sale sunt vândute în principal la târguri sau în magazinul său din Mediaș.
Decizia de a se întoarce în România a fost o asumare a unui risc conștient. "Am realizat că, în Italia, nu aș putea crește mai mult decât am fost, de aceea am ales să îmi iau viața în propriile mâini", a spus Gherman. El încurajează tinerii să nu aștepte o anumită vârstă pentru a începe să riște.
Pentru a urmări întregul reportaj, vizitați linkul menționat în articolul de pe (turnulsfatului.ro).
Și anul acesta, Primăria Sibiu s-a alăturat campaniei naționale Purple Night Romania, dedicată Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, celebrată pe 3 decembrie. Clădirea instituției din Piața Mare a fost iluminată în culoarea mov, simbolizând sprijinul și empatia pentru această categorie socială.
Primăria orașului Săliște a lansat o licitație pentru servicii de elaborare, actualizare și digitalizare a Planului Urbanistic General (PUG). Documentul actual este depășit, fiind realizat în 2006 și prelungit din 2016, însă nu mai reflectă condițiile socio-economice și urbanistice actuale.
Asociația Copil Unicat a creat „Harta Empatiei”, un proiect care identifică și promovează locurile din Sibiu prietenoase și accesibile copiilor și adulților cu dizabilități neuromotorii. Această inițiativă își propune să schimbe percepția asupra accesibilității și implică comunitatea.
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale pentru municipiul Sibiu în perioada 2026-2036 propune extinderea categoriilor de beneficiari, incluzând persoane cu adicții, refugiați și migranți. Documentul separă totodată victimele violenței domestice din categoria „copii și familie”, tratându-le distinct.
