Tips pentru sănătatea inimii: Cardiologul enumără 7 lucruri pe care nu ar trebui să le faci după ora 20
Seara pare a fi inofensivă. Munca încetinește, ecranele strălucesc, aperitivele apar, iar corpul primește în sfârșit „timp pentru sine”. Însă, acesta este momentul când inima începe să își refacă treptat activitatea. Dr. VP Sharma, Director și Consultant Senior în Cardiologie la Spitalul Fortis Jalandhar, avertizează că „corpul trece treptat într-o fază de recuperare circadiană după ora 19:00, când tensiunea arterială, ritmul cardiac și activitatea metabolică încep să se reducă.” Aceste obiceiuri de seară de 7 puncte pot părea minore, dar în timp pot provoca stres inimii.
👉 Efectele meselor târzii asupra funcției cardiace
Cina este adesea cea mai copioasă masă a zilei. Aici începe problema. Mâncatul târziu forțează corpul să digere atunci când ar trebui să se relaxeze. Sângele este redirecționat către sistemul digestiv, iar inima trebuie să pompeze mai tare. Aceasta perturbă scăderea naturală a tensiunii arteriale nocturne. Dr. Sharma explică: „Mâncatul cu două până la trei ore înainte de culcare poate afecta reglarea tensiunii arteriale nocturne și metabolismul glucozei.” Un studiu susținut de guvernul american, realizat de Institutele Naționale de Sănătate (NIH), a constatat că mâncatul târziu este asociat cu un risc mai mare de obezitate și o sănătate metabolică slabă. Menținerea cinei mai ușoare și mai devreme nu se referă la dietă, ci la a permite inimii să se odihnească atunci când are nevoie.
O ceașcă de cafea sau ceai seara pare reconfortant, dar cofeina persistă mai mult decât te-ai aștepta. Aceasta stimulează sistemul nervos, crește ritmul cardiac și întârzie somnul. Somnul de proastă calitate contribuie apoi la o tensiune arterială mai mare în ziua următoare. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) subliniază că cofeina poate rămâne în organism timp de până la 6 ore sau mai mult. Astfel, cafeaua de la ora 19:00 poate fi încă activă la miezul nopții. Inima nu se oprește cu adevărat.
👉 Impactul alcoolului și luminii albastre asupra somnului și inimii
Alcoolul este adesea văzut ca un ajutor pentru somn, făcându-i pe oameni să se simtă somnoroși. Însă, ceea ce urmează este un somn fragmentat. Dr. Sharma avertizează: „Deși provoacă somnolență, perturbă ciclul somnului și poate cauza aritmii ale inimii.” Ritmurile cardiace neregulate, în special noaptea, pot rămâne neobservate timp de ani de zile. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) subliniază alcoolul ca un factor de risc pentru hipertensiune arterială și boli de inimă. Corpul poate adormi, dar inima rămâne neliniștită.
Utilizarea ecranelor înainte de culcare a devenit o rutină. Însă, ecranele emit lumină albastră, care spune creierului că este încă zi. Aceasta întârzie secreția de melatonină, hormonul care semnalizează somnul. Rezultatul este un ciclu de somn mai scurt și de o calitate mai proastă. Dr. Sharma observă: „Expunerea la lumină noaptea poate crește riscul de afecțiuni cardiovasculare cu până la 30–50%.” Inima depinde de ritm. Ecranele îl afectează în taină.
Seara este adesea folosită pentru a „recupera”. Apeluri de serviciu târzii, antrenamente intense sau chiar o țigară pentru relaxare. Toate acestea au același efect: cresc cortisolul și stimulează inima. Dr. Sharma sfătuiește să eviți activitatea intensă târziu seara. Nicotina, în special, îngustă vasele de sânge și crește tensiunea arterială. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul de tutun este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare la nivel global. Corpul nu se poate relaxa dacă continuă să fie împins.
Încercând să te mai uiți la un videoclip. Vizionând un episod în plus. Întârziind somnul pare neimportant, dar se acumulează. Dr. Sharma subliniază: „Modelele de somn persistente de tip ‘bufniță’ sunt asociate cu un risc cu până la 16% mai mare de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.” Asociația Americană a Inimii (AHA) leagă, de asemenea, o durată slabă a somnului și un program de somn neregulat de riscul cardiovascular. Somnul nu este pasiv. Este momentul când inima se repară. Scurtarea acestuia înseamnă limitarea recuperării.
Crizele de foame nocturnă duc adesea la chipsuri, snacksuri sau alimente procesate, care sunt bogate în sodiu. Dr. Sharma explică: „Chipsurile sau gustările procesate consumate noaptea provoacă retenția de apă în corp. Acest lucru crește volumul de sânge pe care inima trebuie să-l pompeze.” Această suplimentare a fluidelor crește tensiunea arterială într-un moment în care ar trebui să scadă. Nu este vorba doar despre calorii. Este vorba despre presiunea din artere.
Obiceiurile de seară sunt adesea ignorate pentru că par a fi meritate. Totalitatea acestora nu este o recompensă pentru inimă. Ea le vede ca pe semnale. O cină mai ușoară, mai puține ecrane, mai puțină stimulare și o oră mai bună de somn pot face ceea ce de obicei încearcă medicamentele să repare mai târziu.
