Update 3 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat că studiul de oportunitate pentru introducerea unui tren de mare viteza pe ruta București – Sibiu – Budapesta urmează să fie gata în această toamnă. Potrivit ministrului Ciprian-Constantin Serban, în funcție de concluziile acestui studiu, se vor stabili următorii pași pentru demararea procedurilor de achiziție a documentației tehnice necesare pentru realizarea proiectului. Informațiile au fost făcute publice după o întrebare depusă de senatora Luminita Paucean-Fernandes din Sibiu, care a solicitat detalii despre evoluția autostrăzii Sibiu-Pitești și a liniei de cale ferată de mare viteză între București, Sibiu și Budapesta, relatează turnulsfatului.ro.
Ministrul a menționat că, în luna octombrie 2024, Ministerul Transporturilor a inițiat un contract de consultanță tehnică cu Banca Europeană de Investiții pentru elaborarea studiului de oportunitate privind trenul de mare viteza (HSR). Obiectivul principal al acestui demers este să valorifice experiența altor state europene în domeniu, să identifice cerințele și caracteristicile esențiale pentru investiții, operare și mentenanță, precum și să analizeze diferite alternative și să evalueze fezabilitatea economică și financiară a proiectului. Studiul va include analiza traseului Constanța – București – Budapesta și va examina și posibilitatea extinderii rețelei de HSR la nivel național.
Potrivit ministrului, primele documente ale studiului au fost deja livrate, iar finalizarea completă este estimată pentru trimestrul III al anului 2025. După această etapă, în cazul în care concluziile arată că proiectul este viabil din punct de vedere economic, ministerul va putea iniția proceduri pentru achiziția serviciilor de elaborare a documentațiilor pentru implementarea unei rețele de trenuri de mare viteza în România, notează turnulsfatului.ro. Sursă de finanțare pentru aceste investiții ar putea fi identificată după anul 2027.
Planul pentru construcția unui astfel de traseu între București și Budapesta vine în contextul noilor reglementări ale Retelei Trans-Europeana de Transport (TEN-T), aprobate încă din 2021, care prevăd ca trenurile de pasageri să circule cu viteze de până la 160 km/h pe anumite rute din România până în anul 2040. Studiul cu costuri estimate la 120 de milioane de euro, anunțat oficial de minister, explorează două trasee posibile, unul dintre ele incluzând și orașul Sibiu.
Proiectul, despre care au avut discuții recente premierul Marcel Ciolacu și omologul său maghiar Viktor Orban, are o estimare de cost de circa 17 miliarde de euro și ar putea fi prima linie de tren de mare viteza din România. În prezent, cel mai rapid tren dintre Sibiu și București face aproximativ 5 ore și 43 de minute, cu o medie de circa 6 ore pe zi. Trenurile actuale sunt de patru ori pe zi.
Compania Premium Porc a decis conservarea temporară a celor 17 hale din ferma de la Avrig, care pot adăposti până la 43.000 de porci. Primăria Avrig a fost informată oficial despre această măsură, care va rămâne în vigoare cel puțin până în iunie 2026, din cauza unor schimbări operaționale la nivel de grup și a evoluției pestei porcine africane.
Un memoriu justificativ care susține Planul Urbanistic de Detaliu pentru construirea unei clădiri cu funcțiuni mixte pe Bulevardul Vasile Milea a fost lansat în consultare publică de către primărie. Proiectul aparține societății Immo Invest Hermannstadt SRL și presupune alipirea a două terenuri adiacente pentru noua construcție.
Calea Șurii Mici din Sibiu va fi transformată într-un bulevard cu până la șase benzi, iar pentru acest proiect s-au depus zece oferte, care însumează peste 55 de firme de construcții. Proiectul reprezintă cea mai mare investiție rutieră din ultimii peste 35 de ani în municipiu.
Conform ultimelor date Eurostat, peste 13% dintre tinerii între 15 și 29 de ani din România nu lucrează și nici nu sunt înscriși în educație sau formare profesională. În județul Sibiu, această rată variază între 13 și 18%, iar autoritățile locale caută noi modalități de a-i ajuta să se integreze pe piața muncii.
