Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Legea care reglementează plata pensiilor private a fost promulgată recent de președintele Nicușor Dan, după ce Camera Deputaților a adoptat-o pe 23 decembrie, în urma armonizării cu decizia Curții Constituționale a României. Potrivit Mediafax, această lege reprezintă ultima etapă a reformei sistemului de pensii, cu impact asupra a milioane de români înscriși în fonduri private obligatorii.
Proiectul legii a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a intrat pe traseul legislativ prin Ministerul Muncii în august, ca parte a reformelor necesare pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), termenul oficial fiind sfârșitul anului 2026. Legea trebuia inițial adoptată chiar din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Curtea Constituțională a validat proiectul, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție și parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor au atacat o prevedere privind excepțiile pentru bolnavii de cancer față de plata unei tranșe unice. Exceptând această excepție, legea a fost considerată conformă constituției.
În prezent, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși aproximativ 8,3 milioane de români, reprezentând majoritatea populației active. Din aceștia, peste 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, parte din contribuțiile de asigurări sociale (CAS) de 25%. Datele oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că majoritatea beneficiarilor sunt pensionați pentru limită de vârstă, iar plata unică a fost preferată în circa 74% din cazuri până în 2024.
Totodată, în august 2025, s-a depășit pragul de un miliard de euro plăți efectuate către beneficiarii sistemului Pilon 2 și 3 al pensiilor private, confirmând importanța și volumul acestor fonduri pentru cetățenii României.
Pasionații de infrastructură au observat noi activități pe șantierul autostrăzii Boița-Cornetu, ce preced construirea celui de-al doilea tunel. Conform Economica.net, constructorii turci ai asocierii Mapa - Cengiz au demarat lucrările pregătitoare pentru al doilea tunel din cele șapte planificate pe acest tronson montan dificil.
Primăria Dumbrăveni a emis în data de 14 ianuarie 2026 autorizația de construire pentru prima etapă a unui proiect de sere noi, dezvoltat de SC Roșii Românești SRL, companie controlată de investitori polonezi. Primarul Emil Dârloșan precizează că lucrările vor începe în luna aprilie, iar recoltarea primelor roșii este așteptată încă din decembrie 2026, conform declarațiilor pentru Turnul Sfatului.
Majoritatea fermierilor din Sibiu văd cu îngrijorare semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, susținând că acesta ar putea afecta negativ agricultura europeană pe termen lung. Turnul Sfatului citează opiniile fermierului Teodor Aflat și ale lui Vonică Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, care avertizează asupra riscurilor generate de diferențele de standarde și concurența produselor ieftine.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, susține că lucrările pentru tunelul de pe autostrada Marginea-Holdea progresează bine, în ciuda sezonului rece. Această porțiune reprezintă ultima secțiune lipsă pentru a conecta drumul de la Sibiu până la granița cu Ungaria exclusiv pe autostradă, conform declarațiilor prezentate de Cristian Pistol.
