Deficitul bugetar a crescut aproape de două ori în primele luni ale anului, la 1,67% din PIB
Inapoi

Deficitul bugetar a crescut aproape de două ori în primele luni ale anului, la 1,67% din PIB

Postat pe 30 Mar 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 12 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Nationale
Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale acestui an, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor, informează Agerpres. În condiţiile în care, după prima lună din acest an, deficitul bugetar a fost 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, înseamnă că, în februarie, deficitul bugetar a urcat de aproape trei ori. „Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB, faţă de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, precizează sursa citată. Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, în creştere cu 17,2% (an/an), iar dinamica acestora a fost susţinută cu precădere de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii şi accize. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu un punct procentual faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB. Pe partea de venituri, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 7,74 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 8,1% de la an la an. Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023 ), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023 ), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), explică Ministerul Finanţelor. Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2% ) şi aferente declaraţiei unice (30,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 44,9%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 30,23 miliarde de lei, în creştere cu 25,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023). Încasările nete din TVA s-au cifrat la 20,34 miliarde de lei, în creştere cu 16,5% în ritm anual. De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6,5% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (4,43 miliarde de lei în ianuarie-februarie 2024, comparativ cu 4,16 miliarde de lei în primele două luni din 2023). Veniturile din accize au însumat 6,26 miliarde de lei, consemnând o creştere de 17,6% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o uşoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanţi. În context, Ministerul Finanţelor a arătat că evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 6,62 miliarde de lei, înregistrând o contracţie de 6% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară, explicată în principal de evoluţia încasărilor din redevenţe petroliere. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,22 miliarde de lei, în creştere cu 46,4% (an/an). În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, cele de personal au însumat 24,19 miliarde de lei, în creştere cu 19,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,39 miliarde de lei, în creştere cu 25,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 miliarde de lei, cu 610 milioane de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 38,74 miliarde de lei, în creştere cu 11,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit ministerului de resort, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, pe cele două luni ale anului 2024 acestea fiind în sumă de 1,42 miliarde de lei. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,61 miliarde de lei, această sumă reprezentând, în principal, subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,8 milioane de lei), care reprezintă 33,66% din total subvenţii. Alte cheltuieli au fost de 1,97 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 miliarde de lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 17,1 miliarde de lei, fiind de peste două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 miliarde de lei. Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din sibiu

-
-

15:12

Sibienii cu venituri reduse, anunțați că vor putea solicita online tichete de 50 de lei pentru plata facturii la energie. Aplicația încă nu a fost lansată

Sibienii cu venituri mici vor putea primi un sprijin financiar de la stat, sub forma unui tichet electronic de energie, în valoare de 50 de lei pe lună. Primăria Sibiu anunță că măsura vine după eliminarea plafonării prețului la energia electrică, la 1 iulie 2025. Ajutorul se acordă între 1 iulie 2025 și 31 martie 2026, pentru plata facturilor aferente consumului realizat începând cu 1 iulie 2025. Banii se acordă
Image Description

12:16

Tăieri salariale de până la 1.000 lei la Spitalul Județean Sibiu după controlul Curții de Conturi. Conducerea: „Este afectat tot personalul”

Angajații Spitalului Clinic Județean Sibiu vor primi din această lună salarii diminuate, după ce Curtea de Conturi a constatat că sporurile pentru condiții de muncă au fost calculate greșit în ultimele luni. Conducerea unității medicale anunță că este vorba despre o corecție impusă de lege, în timp ce angajații cer transparență și acte oficiale, acuzând lipsa consultării și a unei comunicări directe. Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a
Image Description

10:55

A dezvoltat o afacere cu haine pentru căței de 2 milioane de lei, iar acum vrea să lanseze una și cu haine pentru pisici. „Am pornit mai mult dintr-o curiozitate”

Lansat în 2019 de antreprenorul Marius Isăilă, afacerea online cu haine și accesorii pentru câini a ajuns anul trecut la vânzări de 2 milioane de lei, în creștere cu 33% față de 2023. Afacerea a pornit cu mai puțin de 100 de produse și are în prezent aproximativ 2.500 de modele, inclusiv pelerine, haine groase, papucei, zgărzi și paturi. Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, în cadrul emisiunii Sibiu - oraş
Image Description

09:49

Licitația pentru stadionul de 16.000 de locuri din Oradea a fost câștigată de Con-A. Licitația a fost contestată de restul participanților, iar investiția e blocată, deocamdată, de CNI

Toți ceilalți cinci concurenți care au participat la licitația pentru construcția noului stadion din Oradea au contestat licitația câștigată de societatea Con-A Operations din Șelimbăr, anunță Bihoreanul. Lansată la începutul lunii ianuarie a acestui an de către Compania Națională de Investiții din subordinea Ministerului Dezvoltării, licitația pentru atribuirea proiectării și construirii noului stadion municipal din Oradea a desemnat câștigătorul la sfârșitul săptămânii trecute. CNI a dat câștigătoare oferta unei asocieri
Image Description

14:56

Intervenție chirurgicală dificilă la Spitalul Militar din Sibiu. Medicii au operat cu succes o femeie cu boală rară și tumori ovariene gigant

O echipă medicală de la Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu, coordonată de dr. Remus Maxim, medic primar obstetrică-ginecologie, a reușit să finalizeze cu succes o intervenție chirurgicală despre care reprezentanții unității medicale spun că a fost deosebit de dificilă. Potrivit unei postări făcută pe pagina de Facebook a spitalului, pacienta, în vârstă de 56 de ani, suferea de boala Friedreich – o afecțiune ereditară rară care
Image Description

Recente din Romania

-
-

15:18

- Cluj - Sute de șoferi de ride-sharing prinși în Cluj fără contracte de muncă. La Cluj au fost depistați cei mai mulți din toată țara

În urma unei ample acțiuni a Inspecției Muncii, desfășurată între 4 și 8 august, județul Cluj a ieșit în evidență cu cel mai mare număr de cazuri de muncă nedeclarată din țară în domeniul transportului alternativ. Din cele 315 persoane depistate fără contract de muncă la nivel național, nu mai puțin de 224 au fost identificate în Cluj, toți fiind șoferi de ride-sharing. „Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj a depistat
Image Description

15:17

- Vrancea - VIDEO Campion de box, arestat după ce a atacat violent un adolescent, sportiv de kickboxing

Un campion la box, Renato Nica a fost reținut de polițiștii băcăuani și băgat în arestul IPJ Bacău, după ce a atacat violent un adolescent, pe care l-a băgat în spital. Nica este elevul antrenorului Relu Auraș la naționala de box și a fugit din cantonamentul de la Onești, ca să se răfuiască cu victima. Este medaliat cu bronz la categoria 54 kg la Europenele de la Ploiești, din 2023.
Image Description

15:17

- Dolj - Victima agresiunii de la magazinul Profi din Craiova, trimisă la instanța civilă

Polițiștii Secției 1 Poliție Craiova au rezolvat rapid cazul în stilul consacrat. Astfel, victimei Luminița B. i s-a recomandat să apeleze la instanța de judecată civilă, respectiv Judecătoria Craiova, și să-și încerce norocul cu o solicitare în vederea obținerii unui ordin de protecție dacă dorește asta, în conformitate cu legea 217/2003, apreciindu-se astfel, din cercetarea desfășurată în dosar de către lucrătorii de poliție, că nu există un risc iminent! Adică
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
sibiu WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Andrei Miroslavescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul sibiu
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete