Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
În 2025, piața imobiliară din Iași a fost caracterizată de stabilitate și echilibru, fără creșteri spectaculoase de preț, potrivit unei retrospectivi realizate de Imobiliare.ro. Orașul s-a impus ca un reper pentru accesibilitate și oferte avantajoase atât la vânzare, cât și la închiriere, atrăgând cumpărători interesați de locuințe bine poziționate, dar la prețuri mai moderate față de alte mari centre urbane.
2025 a adus pentru ieșeni o piață imobiliară cu creșteri temperate, în contrast cu orașe precum București, Cluj-Napoca sau Brașov, care au înregistrat maxime istorice de preț. Cartierele Tătărași, Podu Roș și Nicolina au fost printre cele mai populate de oferte, iar Tătărași s-a situat din nou în topul zonelor preferate de cei care au cumpărat locuințe, datorită accesibilității și ofertei generoase.
Pe segmentul chirii, Bularga a fost una dintre cele mai ieftine zone, cu o chirie medie de 250 euro pe lună, iar Copou-Sărărie, în ciuda faptului că este cea mai scumpă zonă a Iașului, a rămas foarte căutată pentru proximitatea față de universități și facilitățile urbane. Aceste dinamici au susținut un rulaj constant al tranzacțiilor imobiliare în oraș și au păstrat interesul cumpărătorilor și chiriașilor pentru zonele accesibile.
Comparativ cu alte orașe mari, Iașul nu a înregistrat prețuri extreme, menținându-se într-o zonă mediană, ceea ce îl face atractiv pentru cumpărătorii prudenți. Prețul mediu de vânzare în centrul orașului a fost de 2.917 euro/mp, marginea inferioară comparativ cu Bucureștiul și mult sub nivelul din Cluj-Napoca, unde ajunge la peste 3.200 euro/mp.
La închiriere, chiria medie lunară din centrul Iașului s-a situat în jurul valorii de 540 euro, fiind convenabilă față de alte centre urbane importante cum ar fi Timișoara (600 euro), Brașov (630 euro), Constanța (750 euro) sau București (2.200 euro). Astfel, Iașul își consolidează statutul de oraș cu o piață imobiliară accesibilă și înțeleasă ușor de publicul larg.
Pasionații de infrastructură au observat noi activități pe șantierul autostrăzii Boița-Cornetu, ce preced construirea celui de-al doilea tunel. Conform Economica.net, constructorii turci ai asocierii Mapa - Cengiz au demarat lucrările pregătitoare pentru al doilea tunel din cele șapte planificate pe acest tronson montan dificil.
Primăria Dumbrăveni a emis în data de 14 ianuarie 2026 autorizația de construire pentru prima etapă a unui proiect de sere noi, dezvoltat de SC Roșii Românești SRL, companie controlată de investitori polonezi. Primarul Emil Dârloșan precizează că lucrările vor începe în luna aprilie, iar recoltarea primelor roșii este așteptată încă din decembrie 2026, conform declarațiilor pentru Turnul Sfatului.
Majoritatea fermierilor din Sibiu văd cu îngrijorare semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur, susținând că acesta ar putea afecta negativ agricultura europeană pe termen lung. Turnul Sfatului citează opiniile fermierului Teodor Aflat și ale lui Vonică Maniu, președintele Uniunii Oierilor din România, care avertizează asupra riscurilor generate de diferențele de standarde și concurența produselor ieftine.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, susține că lucrările pentru tunelul de pe autostrada Marginea-Holdea progresează bine, în ciuda sezonului rece. Această porțiune reprezintă ultima secțiune lipsă pentru a conecta drumul de la Sibiu până la granița cu Ungaria exclusiv pe autostradă, conform declarațiilor prezentate de Cristian Pistol.
