Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului ce are loc pe 6 ianuarie, este însoțită de o serie de obiceiuri și credințe populare transmise din generație în generație. %source% arată că această zi este marcată de ritualuri specifice, precum aruncarea crucii în apă și întrecerile pentru recuperarea ei, dar și de tradiții ce continuă și pe 7 ianuarie, când se sărbătorește Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. Aceste evenimente marchează încheierea sărbătorilor de iarnă în calendarul creștin.
👉 Obiceiuri tradiționale ale Bobotezei în România
În cultura românească, Boboteaza nu se limitează la slujba religioasă și sfințirea apei, ci păstrează numeroase obiceiuri specifice Crăciunului. În diverse regiuni, oamenii colindă, practică farmece și descântece, caută semne referitoare la noroc și fac prorociri pentru anul ce urmează.
Aceste tradiții exprimă dorința comunităților de a alunga energiile negative și de a atrage sănătate, noroc și prosperitate. În ajunul Bobotezei, la români se pregătește o masă ritualică cu 12 feluri de mâncare de post, așezată pe un decor cu fân sau otavă și bulgări de sare, simboluri ale belșugului și protecției.
👉 Ritualuri religioase și semnificații ale sărbătorii Bobotezei
Printre cele mai remarcabile momente ale Bobotezei se numără aruncarea crucii în ape și întrecerea tinerilor care se aruncă pentru a o recupera. Pe lângă aceasta, preotul aduce Iordanul sau Chiralesa pentru sfințirea casei și a mesei ritualice, moment așteptat cu respect de fiecare gospodar.
Termenul „Chiralesa”, provenind din limba greacă și însemnând „Doamne, miluiește!”, este considerat un cuvânt cu puteri protectoare, care alungă relele și păstrează anul curat până la sărbătoarea Sfântului Andrei. După sfințire, bucatele ritualice sunt date animalelor din gospodărie, pentru ca acestea să fie sănătoase și fertile pe tot parcursul anului.
