Pavel Durov, fondatorul și CEO-ul Telegram, și-a reluat activitatea în Dubai după ce autoritățile franceze i-au permis să părăsească Franța, unde se afla sub investigație. Potrivit digi24.ro, Durov a fost arestat pe un aeroport din apropiere de Paris în august anul trecut, fiind acuzat de neîndeplinirea responsabilităților legate de conținutul de pe platforma sa.
Japonia intenționează să desfășoare rachete cu rază lungă de acțiune pe insula sa sudică Kyushu, motivată de preocupările legate de poziția administrației Trump în ceea ce privește acordurile de securitate și de tensiunile regionale, conform digi24.ro. Aceste rachete, ce au o rază de acțiune de aproximativ 1.000 km, ar putea atinge ținte din Coreea de Nord și din regiunile de coastă ale Chinei.
Pentagonul a trimis un distrugător al Marinei, USS Gravely, pentru a spori securitatea la granița de sud a Statelor Unite, conform unor oficiali ai apărării. Nava a părăsit, sâmbătă, baza Naval Weapons Station Yorktown din Virginia, ca parte a unui răspuns la un ordin executiv al președintelui Donald Trump, care solicită securizarea frontierei.
Implementarea forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina se poate realiza cu o planificare eficientă și acțiuni bine pregătite, a declarat Stefanie Babst, fost șef al personalului de planificare strategică al NATO, într-un interviu pentru Ukrinform. Conform surselor, Babst subliniază că identificarea unei declarații de misiune adecvate este un prim pas esențial.
După luni de tensiuni în politica israeliană, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că intenționează să-l demită pe Ronen Bar, șeful serviciului de securitate Shin Bet. Biroul prim-ministrului a declarat duminică că Netanyahu a avut o întâlnire cu Bar, în cadrul căreia i-a comunicat planul de a propune guvernului înlăturarea sa în această săptămână.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orban, a propus luni un amendament la legea privind adunările publice, care prevede interzicerea paradelor gay. Conform proiectului de lege, organizarea oricărei întâlniri care contravine interdicțiilor va fi considerată o infracțiune și va fi sancționată cu amenzi.
Consiliul Uniunii Europene a anunțat luni o nouă plată către Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina. Conform informațiilor publicate, această sumă va fi utilizată pentru proiecte de reconstrucție și modernizare în țară.
Diplomatia iraniană a afirmat luni că scrisoarea trimisă de președintele american Donald Trump, care solicită un acord privind programul nuclear, conține idei similare cu declarațiile sale anterioare. Conform digi24.ro, Trump, care a retras Statele Unite în 2018 dintr-un acord internațional cu Iranul, a declarat acum că este deschis dialogului cu Teheranul pentru a limita activitățile sale nucleare.
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat pe 17 martie că ţara sa se împotriveşte planurilor Uniunii Europene de a oferi un ajutor suplimentar de 20 de miliarde de euro Ucrainei. Declarația a fost făcută cu ocazia unei reuniuni ministeriale care avea loc la Bruxelles în aceeași zi.
Planurile lui Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, de a introduce un program masiv de împrumuturi de stat se confruntă cu provocări legale din partea partidelor de opoziție, conform informațiilor publicate de digi24.ro. Contestațiile au fost anunțate chiar înainte de votul parlamentar.
Naționaliștii chinezi și presa de stat și-au exprimat satisfacția după semnarea, vineri, a unui ordin executiv de către președintele Donald Trump prin care se desființează Vocea Americii (VOA), Radio Asia Liberă (RFA) și alte organizații media finanțate de guvernul Statelor Unite. CNN notează că, de ani de zile, guvernul chinez a atacat aceste organizații pentru acoperirea lor critică asupra situației din China, în special în ceea ce privește drepturile omului și libertatea religioasă.
Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a anunțat luni că Europa trebuie să aloce mai mulți bani pentru apărare, într-un mesaj care pare să fi fost adresat țărilor din sudul Europei. Lituania intenționează să investească între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2024-2030, conform informațiilor oferite de publicația Politico.
