Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Potrivit raportului „Starea Climei România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, jumătate din populația urbană a țării va fi cuprinsă de valuri de căldură extreme până în anul 2040. Documentul elaborat de o echipă de experți în domeniul climatic arată, de asemenea, diferențele de temperatură în București cauzate de Insula de Căldură Urbană, dar și impactul fenomenelor meteorologice recente asupra agriculturii și economiei românești.
Raportul „Starea Climei România 2025”, citat de Agerpres și TVRInfo, evidențiază faptul că anul 2025 a confirmat realitatea prezentă a schimbărilor climatice, care nu mai pot fi considerate un scenariu de viitor. Episoadele de temperaturi extreme, secetele prelungite și precipitațiile intense au avut un impact major asupra ecosistemelor și infrastructurii românești, generând provocări importante pentru comunități.
În acest context, s-a observat o creștere a temperaturii medii anuale cu +3,1 grade Celsius față de perioada 1971-2000. De asemenea, între martie 2022 și iulie 2025, România a traversat cea mai lungă secetă din istoria recentă, iar în 2024 au fost raportate peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe, inclusiv peste 200 de cazuri de grindină mare și peste 700 cu vânt intens.
Diferența maximă de temperatură între centrul Bucureștiului și zonele rurale din apropiere, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană, este cuprinsă între +3 și +8 grade Celsius. În intervalul 2035-2045 este anticipat un colaps al curentului subpolar din Atlanticul de Nord, ceea ce ar putea declanșa efecte climatice și sociale în cascadă, conform raportului.
Raportul arată totodată că economia României emite aproape 500 grame de CO2 pentru fiecare euro produs, valoare dublă față de media Uniunii Europene. Ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară în 2023 a fost de 70%. În schimb, tranziția către economia circulară ar putea crea circa 50.000 de locuri de muncă „verzi” până în 2030.
Din raport reiese că între anii 1900 și 2021, România a suferit pierderi economice de 17,2 miliarde de dolari cauzate de peste o sută de dezastre climatice. Totodată, în primăvara anului 2024, aproximativ două milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise din cauza condițiilor meteorologice extreme.
În ceea ce privește atitudinea publicului, 70% dintre români sunt dispuși să se implice în proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local. Indicele de alfabetizare științifică al țării este de 4,84, mai scăzut decât media Uniunii Europene, care se ridică la 6,72.
Autoritățile din județul Sibiu au decis să extindă zonele de protecție ca urmare a confirmării a trei focare de pestă porcină africană (PPA) și a unui focar de boala limbii albastre (Bluetongue). Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu a aprobat luni, 12 ianuarie 2026, planurile de măsuri, conform Prefecturii.
Fundația Polisano din Sibiu a oferit în 2025 sprijin medical și emoțional pentru peste 50 de copii cu malformații cardiace complexe, realizând intervenții chirurgicale de succes în cadrul proiectului „Inimi Sănătoase pentru Copii”. Conform reprezentanților organizației non-guvernamentale, misiunea va continua și în 2026 cu noi operații programate pe 14 ianuarie și alte inițiative educative dedicate sănătății inimii.
În perioada premergătoare Crăciunului, Moș Crăciun a animat străzile din Cisnădie, oferind cadouri și sprijin pentru copii și familiile aflate în dificultate. În cadrul a trei campanii umanitare, Marius Baboi, îmbrăcat în Moș Crăciun, a distribuit dulciuri și alimente alături de autoritățile locale, conform unor surse din eveniment.
Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu a anunțat dispariția unui bărbat de 52 de ani, din orașul Agnita, care a plecat la muncă în Germania în iunie 2025. Familia nu mai reușește să ia legătura cu acesta de la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit informațiilor oficiale transmise de IPJ Sibiu.
