Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
În sezonul aglomerației și stresului, specialiștii subliniază că numărul orelor dormite nu este singurul factor important, ci și calitatea somnului. Conform experților citați de CNN și preluați de TVRInfo, modul în care este gestionată odihna, prin ritmul circadian și presiunea somnului, influențează riscul apariției bolilor cronice, capacitatea de concentrare și echilibrul emoțional.
Dr. Tony Cunningham, clinician și director al Centrului pentru Somn și Cogniție din Boston, explică felul în care corpul nostru reglează somnul. „În corpul nostru se întâmplă două lucruri care dictează tipul și calitatea somnului: presiunea somnului și ritmurile circadiene”, detaliază expertul, care predă și la Harvard Medical School. El compară presiunea somnului cu foamea, care crește odată cu timpul petrecut treaz și descrește în timpul somnului.
Ritmul circadian, un „ceas intern” al organismului, influențează momentele în care suntem mai predispuși să dormim sau să fim activi, independent de factorii externi, dar poate fi influențat totuși de lumină. Pentru un somn odihnitor, presiunea somnului și ritmul circadian trebuie să fie bine sincronizate; un program neregulat poate afecta calitatea odihnei și ușurința cu care adormim.
Majoritatea specialiștilor recomandă între șapte și nouă ore de somn pentru adulți, însă Dr. Cunningham subliniază că nu fiecare persoană are nevoie exact de opt ore. Unii pot funcționa optim cu cinci sau șase ore, alții au nevoie de nouă sau mai mult. Pe lângă durata somnului, expertul pune accent pe rutina de trezire, considerând că „trezirea la aceeași oră în fiecare zi are un impact mai mare decât ora la care te culci”.
Cunningham recomandă stabilirea unei ore constante de culcare atunci când somnul apare natural și găsirea unei perioade în care să dormim fără alarme, pentru a determina necesarul real de somn. Deși acest lucru este mai ușor în zilele libere, exercitarea lui poate îmbunătăți calitatea somnului și poate preveni efectele negative ale privării acestuia.
Robert Fotache, managerul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, se află în concediu medical după ce a avut un accident vascular cerebral (AVC) la începutul acestei săptămâni, potrivit publicației Turnul Sfatului. În această perioadă, atribuțiile sale sunt preluate de directorul de îngrijiri Laurențiu Ghinoiu.
Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) Sibiu a demarat lucrările pentru realizarea unei rezerve de apă de 110 metri cubi, menită să asigure continuitatea serviciilor medicale în situații critice. Investiția, în valoare de 868.000 lei și finanțată din veniturile proprii ale spitalului, respectă normele sanitare și cerințele legale, potrivit declarațiilor reprezentanților unității sanitare.
Sofia, un copil cu malformații cardiace severe și sindrom Down, a beneficiat în octombrie 2025, la Brașov, de o intervenție medicală minim invazivă revoluționară. Operația a reprezentat o premieră pentru țară, fiind montată o valvă de adulți adaptată unui pacient pediatric, reușind să-i îmbunătățească semnificativ calitatea vieții.
Cu 915 puncte și locul 62 la nivel național, Larisa Elena Costea este cel mai bine clasat medic rezident din Sibiu în 2025. Absolventă a Facultății de Medicină din Sibiu, ea a ales cardiologia, considerând că această specialitate permite intervenții decisive care pot schimba destinul pacienților.
