Eficiența fact-checking-ului în combaterea dezinformării pe platformele Meta
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a anunțat miercuri, la Strasbourg, că existența verificării faptelor reduce cu 27% credința în titluri false și cu 25% interacțiunile cu dezinformarea pe platformele Meta. Informațiile au fost făcute publice în cadrul unui briefing dedicat jurnaliștilor români, în care Ștefănuță a subliniat că aceste platforme nu sunt singurele - aproape toate sunt în vizorul Comisiei Europene.
Eurodeputatul independent, aflat în cadrul grupului Verzilor din Parlamentul European, a menționat că în prezent sunt 60 de investigații deschise de Comisia Europeană în legătură cu diverse platforme digitale. Conform spuselor sale, nu doar TikTok este analizat, ci și alte rețele sociale, cum ar fi Facebook și Instagram, unde s-a constatat o blocare de 68 de milioane de postări conținând știri false.
Ștefănuță a criticat ideea de a înlocui verificarea faptelor cu așa-numitele „community notes”, argumentând că aceasta nu este o soluție eficientă și este adesea influențată politic. El a explicat că o mare parte din comentariile alternative sunt generate de rivali politici, ceea ce duce la o competiție de raportare care poate induce în eroare utilizatorii. „Community notes este de departe mai ineficient, iar noi ne dorim revenirea la fact-checking”, a declarat vicepreședintele PE.
De asemenea, el a pledat pentru o întărire a Actului pentru servicii digitale (DSA), inclusiv majorarea amenzilor pentru marile platforme digitale. În ceea ce privește TikTok, Ștefănuță a subliniat că s-au înregistrat rezultate notabile, inclusiv 67.000 de interacțiuni și 4.000 de conturi implicate în campanii din România, unele dintre acestea provenind din Turcia.
Aceste declarații vin într-un context în care credibilitatea informațiilor online este din ce în ce mai discutată, iar impactul dezinformării asupra societății devine tot mai evident.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
