Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Postat pe 29 Jul 2025

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 19 minute

Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!”, „Jos comunismul! și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile despre perioada de dinainte de ’89,. Urmăriți primul episod din serialul -Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm dacă, într-adevăr, s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”. Mai mult de jumătate dintre românii care au răspuns la un sondaj publicat pe 22 iulie sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, iar 44,% dintre cei care au răspuns la sondajul INSCOP spun că „înainte se trăia mai bine”. Detalii, aici. „Corupția era mai redusă, statul avea grijă de cetățeni, instituțiile funcționau mai bine, iar țara producea mai mult” – sunt doar câteva dintre argumentele invocate de cei care susțin că regimul comunist a fost benefic pentru România. Dar oare să fi fost așa? Digi24.ro a încercat să afle dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din frustrările acumulate la adresa actualului stat român. Pentru primul episod din seria -Miturile „raiului” comunist-, am stat de vorbă cu istoricii Mădălin Hodor și Cosmin Popa, dar și cu sociologii Gelu Duminică și Bogdan Voicu, pentru a afla dacă s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” în comunism decât „lucruri rele”, dacă într-adevăr cetățeanul era în siguranță pe stradă și avea acces la educație și sănătate de calitate. Mădălin Hodor, istoric: „Nu știu ce lucruri bune s-au întâmplat. Toată lumea are o memorie subiectivă și personală în chestiunea asta. Regimul comunist a fost un regim de natură criminală, fără dar și poate, o dictatură, un regim extremist, un regim care a împărțit oamenii în clasă muncitoare și asupritori, a exterminat milioane de oameni pe principiul ăsta, și a creat un sistem care 50 de ani s-a menținut doar prin represiune, teamă, frică, închisori, Securitate, tortură și așa mai departe. Un regim care avea nevoie ca cetățenii să fie ținuți cu forța în propria țară împrejmuită cu sârmă ghimpată și grăniceri, nu puteai să pleci decât riscându-ți viața, dacă voiai să faci asta fără aprobarea regimului comunist” Cosmin Popa, istoric: „Nu, nu era mai multă siguranță publică. Erau mai puțin cunoscute incidentele de stradă, insecuritatea stradală nu era un subiect de discuție publică, iar regimul era foarte atent în a nu disemina astfel de informații care să pună sub semnul întrebării eficiența instituțiilor de ordine și control, așa cum era Miliția, de exemplu. E o percepție, nu o realitate” Bogdan Voicu, sociolog: „Habar nu avem cum era de fapt în realitate. Pentru că raportările pe care le folosim azi nu sunt cele care erau și în trecut, modul în care raportăm diverse elemente de criminalitate diferă față de ceea ce avem azi. Însă, într-adevăr, în orice stat totalitar este mai multă siguranță publică, pentru că acolo nu ai libertăți deloc și orice fapt pe care îl faci e imediat vizibil și penalizabil. Din acest punct de vedere, este probabil să fi fost mai puține acte de tâlhărie, să zicem, în public. Dar, pe de altă parte, exista o economie subterană adeseori întreținută de către Securitate, care funcționa foarte puternic și care era bazată pe criminalitate. Doar dacă ne gândim la fenomenul casetelor video sau la modul în care unii aveau dreptul să exporte produse rezultate din oi către turci, discutăm despre afaceri complet ilegale și care duceau la insecuritate, pentru că astea trebuiau apărate inclusiv cu costuri ce priveau securitatea publică” Mădălin Hodor, istoric: „E o percepție falsă din mai multe motive. E o întrebare destul de, cum să spun, care conține o capcană. Normal că un regim de teroare, bazat pe poliție, securitate și supraveghere generală are mai mare control asupra cetățenilor, în consecință ar fi logic că un astfel de regim oferă mai multă siguranță, dar în raport cu ce? E destul de natural ca un regim totalitar să fie mai în control decât unul democratic în ceea ce privește aceste fenomene. Dar chiar și acest lucru e fals. În perioada comunistă, criminalitatea nu era mai mică. Doar că nu se scria. Nu apăreau reportaje la televizor, nu aveam ca astăzi știri - se întâmplă astăzi o crimă, imediat e breaking news - Pe vremea aia nu apărea în Scînteia că s-a petrecut o crimă înfiorătoare nu știu unde. Propaganda interzicea astfel de lucruri. Eu țin minte, pentru că eram copil, țin minte teroarea trăită în fiecare iarnă când Nicolae Ceaușescu dădea decrete de amnistie și scotea din pușcării zeci de mii de infractori. În perioada de iarnă, Ceaușescu emitea decrete de grațiere, îi elibera pe pușcăriași pentru că nu voia să îi mai țină în închisori pe banii statului și le dădea drumul, iar infracționalitatea bubuia. Eu nu m-am simțit niciodată în siguranță” Mădălin Hodor, istoric: „Școlile erau supraaglomerate. Se lucra în două schimburi, erau copii care învățau dimineața și copii care veneau după-masa, învățai în condiții foarte proaste. Dacă nu erai într-o școală bună, adică una sau două într-un municipiu reședință de județ, restul erau înghețate bocnă din începutul iernii până în primăvară” Bogdan Voicu, sociolog: În ceea ce privește educația, toți avem acces la același tip de educație, de foarte proastă calitate și, insist, de foarte, foarte proastă calitate. România comunistă a avut un singur lucru bun în ce privește accesul la educație, și anume faptul că numărul de analfabeți a scăzut masiv și toată lumea termina măcar o clasă, cel puțin formal, deși avem analfabetism funcțional. În schimb, sistemul educațional românesc, așa cum a fost construit în jumătatea secolului XIX, destul de târziu în comparație cu alte state europene, n-a fost niciodată unul bun. Nu întâmplător, copiii clasei dominante de la sfârșitul anilor 1800, începutul anilor 1900 nu studiau în România, ci se duceau la Paris, Berlin, Viena pentru că aici nu aveai ce să studiezi și nici cine să-ți predea, pentru că nu aveai profesori și aveai puțini care mergeau la școală. Ne aducem aminte, Caragiale a terminat opt clase, așa era pe vremea aia. Iar în schițele lui Caragiale regăsim ideea de meditații și de șpăgi pentru a obține note la examen. Ori asta o revedem de-a lungul întregii istorii românești: și în comunism, și în post-comunism, și înainte de comunism. Ceea ce ne spune că am avut un sistem educațional de foarte proastă calitate, pentru că altfel n-ai nevoie de meditații. Dacă sistemul educațional e bun, nu mai e nevoie de meditații. Asta înseamnă că ideea cu care am tot plecat și pe care am tot vehiculat-o în lume, că am avut un sistem educațional bun în timpul comunismului, e falsă. Legat de rezultatele la olimpiade, e o poveste foarte drăguță. Eu am documentat-o cu cifre într-una din cărțile pe care le-am scris. În anii ’80, ’70, ’60, România n-a fost neapărat cea mai performantă țară. Ci la chimie și biologie sau geografie, dacă nu mă înșel, am fost sistematic pe unul dintre ultimele locuri. Atunci când ne mândrim cu lotul olimpic - oameni foarte buni -, că au luat trei medalii de bronz și una de argint, trebuie să ținem cont că acest număr intră în media sau chiar sub media celorlalte țări. Pentru că, de regulă, 66% din participanții la concursuri internaționale iau premii. Pe scurt, sistemul educațional n-a fost mai bun, ci la fel de prost ca și azi” Cosmin Popa, istoric: „Nu. Era vorba de o educație foarte bine organizată pentru că deservea niște scopuri politice. De asemenea, deservea obiective economice ale regimului, pentru că regimul avea nevoie de pregătirea cadrelor pentru industrie, agricultură, dicta norme de școlarizare, dar din punct de vedere al conținutului, educația din România comunistă era o educație mult rămasă în urmă, în raport cu evoluțiile chiar din țările socialiste, fără să mai vorbim de cele din Occident. Din acest punct de vedere, avem de-a face cu o înfrumusețare retro-activă a unei realități care nu a existat niciodată”. Mădălin Hodor, istoric: „Care servicii medicale? Intrai în spitale și nu găseai un Paracetamol. În perioada anilor 80 inclusiv spitalele sufereau când se tăia curentul. Oamenii din spitale mureau pentru că nu era curent electric, era un frig generalizat” Cosmin Popa, istoric: „Accesul la sănătate era, teoretic, generalizat, însă ceea ce la vremea respectivă se numeau instituții de sănătate, practic denumeau niște clădiri care ofereau niște servicii pe care cu greu le poți considera ca fiind de sănătate. Din multe puncte de vedere, mulți se consideră astăzi văduviți la servicii de sănătate, pentru că nu au acces la spitale private sau anumite sectoare de la spitalele din stat. Mai ușor era accesul la o clădire care pretindea că se ocupă cu sănătatea, nu la serviciile de sănătate” Gelu Duminică, sociolog: „Toate evidențele ne contrazic. Aveam mortalitate infantilă de 17%, adică 17 copiii dintre 100 mureau în prima lună de viață. Ne aducem aminte cum erau copiii cu dizabilități ținuți. I-am văzut după, noi nu i-am văzut atunci, nu știam de ei. Cu toții ne aducem aminte ce însemnau rândurile la policlinică și cum se murea pe capete. Cât de departe de noi era prima unitate spitalicească” Mădălin Hodor, istoric: „Este efectiv revoltător. Statul simula că are grijă de cetățean, dar în realitate nu avea nicio grijă față de cetățean. Comunismul românesc a fost o variantă de aristrocrație de castă, adică aveam liderii comuniști și potentații comuniști și vârfurile securității și ale aparatului de partid care trăiau împrejmuite de garduri în Centrul Bucureștiului și restul de 20 de milioane de români erau sclavi ai acestor oameni și nu beneficiau de nimic. În ce fel avea grijă regimul de oameni? Nu găseai mâncare sau găseai foarte greu, salariile nu se dădeau niciodată la timp. Declarativ asta era esența regimului, omul este în centrul grijii partidului pentru societate, dar în realitate singura grijă era pentru cei care conduceau partidul, restul nu contau. Nu înțeleg de unde a apărut acest mit.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din sibiu

-
-

23:53

Măldărășanu, după Craiova – Hermannstadt 1-0: ”Trebuie să fii corect. Ai VAR, ai atâtea unghiuri de analiză”. VAR nu a intervenit pentru că nu a avut ”acoperire regulamentară”

La finalul partidei dintre Universitatea Craiova - Hermannstadt 1-0, antrenorul sibienilor, Marius Măldărășanu, a criticat vehement felul în care arbitrii au gestionat pe faza din finalul partidei, când cei de la Sibiu consideră că mingea a depășit cu toată circumferința linia porții la șutul lui Chițu din apropiere. Atacantul a declarat a susținut și el că golul este valabil, la flash-interviul de după meci. „Să ne dea Dumnezeu sănătate și
Image Description

23:43

Topul firmelor cu cele mai mari pierderi din Sibiu. Pe primul loc e Continental, cu 102 milioane de lei. Pierderile totale sunt de aproape un miliard de lei. Datoriile depășesc 36 de miliarde

Pierderile nete ale firmelor care activează în județul Sibiu au ajuns în 2024 la 964 de milioane de lei, iar societatea Continental Automotive, cu 102 milioane de lei, reprezintă 10,5% din această sumă, conform datelor colectate de Turnul Sfatului de pe site-ul termene.ro. Continental are cele mai importante pierderi anunțate la finalul anului fiscal 2024, fiind urmată de de Grupo Antolin Sibiu (pierderi de 95,91 de milioane de lei), de
Image Description

22:26

Ministerul Sănătății extinde vaccinarea gratuită anti-HPV până la 26 de ani

Guvernul a aprobat vineri, 8 august, printr-o ordonanță, o măsură prin care Ministerul Sănătății extinde vaccinarea gratuită anti-HPV, scrie Agerpres. Potrivit unui comunicat al Executivului, începând cu data de 1 octombrie 2025, vaccinul anti-HPV va fi asigurat gratuit pentru fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 11 și 26 de ani, în cadrul Programului Național de Vaccinare (PNV).„Persoanele care doresc să se vaccineze pot obține vaccinul anti-HPV în farmaciile cu
Image Description

19:50

Primăria Cisnădie va funcționa și în Cartierul Arhitecților începând cu 11 august

Începând cu data de 11 august, Primăria Orașului Cisnădie va pune la dispoziția cetățenilor noi puncte de lucru situate în Cartierul Arhitecților. Acestea vor facilita accesul publicului la servicii administrative esențiale. Anunțul a fost făcut pe pagina de facebook a instituției. Birourile vor oferi servicii aferente departamentelor: taxe și impozite, casierie, asistență socială și registratură. Programul de funcționare este stabilit astfel: luni, miercuri 09:00–17:00; marți, joi 09:00–18:00; vineri 09:00–15:00. Această
Image Description

18:13

Concurs de MTB în Muzeul Astra, pentru copii și amatori. „Am creat un traseu fascinant”

S-au deschis înscrierile la cea de-a treia ediție a Astra Trail XCO, competiție dedicată în special copiilor și tinerilor, la care sunt așteptați și cicliști amatori de MTB. Concursul organizat de o echipă de tineri entuziaști din Sibiu în colaborare cu echipa Muzeului Astra este programat, în acest an, în ziua de 30 august. Ajuns la cea de-a treia ediție, concursul s-a născut ca o continuare a cursurilor de ciclism
Image Description

Recente din Romania

-
-

04:14

- Iasi - Bursa de la București a câștigat aproape 22 miliarde de lei la capitalizare, în această săptămână

Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 21,9 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 5,13%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 68,88%, în comparație cu săptămâna anterioară, scrie Agerpres. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 448,798 miliarde de lei, în perioada 4 – 8 august 2025, în creștere de la 426,880 miliarde de lei, în perioada
Image Description

04:10

- Iasi - Bacalaureat 2025, sesiunea august: Încep probele scrise. Aproape 1.000 de candidați din județul Iași înscriși la examen

Probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat, sesiunea august 2025, încep luni, 11 august, cu proba obligatorie la Limba și literatura română. Examenul continuă marți, 12 august, cu proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie), iar pe 13 august candidații vor susține proba la alegere a profilului. În județul Iași, 999 de candidați s-au înscris pentru a susține examenele, dintre care 686 sunt din seria curentă, iar 313 din seriile
Image Description

03:54

- Iasi - Maternitatea „Cuza Vodă” și-a reluat activitatea complet. Robert Dâncă: „Putem interna toate cazurile pe care le avem”

Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași funcționează din nou la capacitate maximă, după ce activitatea a fost afectată de incendiul produs pe 23 iulie în camera tehnică situată la subsolul clădirii. Între timp, o parte dintre responsabilități au fost preluate temporar de Spitalul „Elena Doamna”. Deși, în cele două săptămâni, s-a ajuns la capacitate maximă, au existat două-trei cazuri în care pacientele au fost redirecționate către spitale de gradul II și
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
sibiu WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Simionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul sibiu
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete