Donald Trump ar fi schimbat radical tonul față de războiul din Ucraina, încurajând Kievul să intensifice atacurile pe teritoriul rus. Într-o convorbire telefonică din 4 iulie, relatată de Financial Times, liderul american l-a întrebat pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburg, în cazul în care ar primi arme cu rază lungă de acțiune. Potrivit unor surse familiarizate cu discuția dintre cei doi lideri, Donald Trump i-a încurajat în privat pe ucraineni să intensifice atacurile asupra teritoriului rus, întrebându-l pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova, în cazul în care Statele Unite ar furniza armament cu rază lungă de acțiune. Conversația a avut loc în cadrul apelului telefonic dintre liderul american și cel ucrainean din 4 iulie și marchează o schimbare radicală față de pozițiile anterioare ale lui Trump privind războiul Rusiei în Ucraina și față de promisiunea sa din campanie de a pune capăt implicării SUA în conflicte externe. Deși nu este clar dacă Washingtonul va furniza aceste arme, discuția scoate în evidență nemulțumirile președintelui american față de refuzul omologului său rus de a accepta negocieri de încetare a focului, propuse de liderul american, care declarase anterior că ar putea pune capăt războiului „într-o zi”. Discuția cu Zelenski a fost precedată de un apel al lui Trump cu Vladimir Putin, la data de 3 iulie, pe care președintele SUA l-a descris drept „dezamăgitor”. Două surse apropiate conversației dintre Trump și Zelenski au declarat că liderul american l-a întrebat pe omologul său ucrainean dacă ar putea lovi ținte militare situate adânc în teritoriul rus, în cazul în care i-ar furniza armamentul necesar. „Volodimir, poți lovi Moscova? Dar Sankt Petersburg?”, ar fi întrebat Trump. „Absolut. Putem, dacă ne dați armele”, ar fi răspuns președintele ucrainean. Potrivit surselor citate, Trump și-a exprimat susținerea, descriind această strategie drept una menită să „le provoace (rușilor) durere” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri de pace. Un oficial occidental care fusese informat despre conținutul convorbirii a declarat că discuția reflectă dorința tot mai accentuată a partenerilor occidentali ai Ucrainei de a furniza arme cu rază lungă de acțiune, capabile să „aducă războiul la ușa Moscovei”, o opinie împărtășită, în privat, și de oficiali americani în ultimele săptămâni. Casa Albă și biroul președintelui ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii în urma informațiilor relatate. În urma discuției dintre cu Zelenski, Trump i-ar fi transmis acestuia, săptămâna trecută la Roma, o listă cu arme ce ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei, potrivit a trei surse informate. În cadrul unei întâlniri cu oficiali americani din domeniul apărării și reprezentanți ai unor guverne membre NATO, Zelenski ar fi primit o listă cu sisteme de lovitură la distanță, care ar putea fi transferate Ucrainei prin intermediari. Acest aranjament le-ar permite Statelor Unite să evite blocajul actual din Congres privind asistența militară directă, autorizând în schimb vânzări de arme către aliații europeni, care ulterior ar putea transfera aceste sisteme Ucrainei. Ucrainenii au solicitat rachete Tomahawk (rachete de croazieră cu rază de aproximativ 1.600 km) însă, la fel ca administrația Biden, echipa lui Trump are rețineri legate de lipsa de reținere a Ucrainei în utilizarea acestor arme, a declarat o sursă familiarizată cu lista discutată la Roma. Într-o întâlnire desfășurată luni în Biroul Oval cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump a anunțat un plan de furnizare de sisteme Patriot de apărare aeriană și rachete interceptoare către Ucraina, dar nu a menționat alte tipuri de armament. Trump a declarat că este „foarte nemulțumit” de Rusia și de președintele țării, din cauza lipsei de progrese în direcția unui acord de pace. „Sunt dezamăgit de președintele Putin, pentru că am crezut că vom avea un acord în urmă cu două luni”, a afirmat liderul american. Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte interimar, a respins decizia lui Trump. „Trump a dat un ultimatum teatral Kremlinului. (...) Rusiei nu i-a păsat”, a scris el pe platforma X. Două dintre sursele apropiate apelului dintre Trump și Zelenski, dar și discuțiilor SUA-Ucraina pe teme militare au menționat că în conversație a fost discutată și livrarea sistemelor ATACMS. Ucraina a folosit deja rachete ATACMS furnizate de SUA, cu o rază de până la 300 km, pentru a lovi ținte în teritoriile ocupate de Rusia și, în unele cazuri, chiar și în interiorul granițelor rusești. Acestea pot fi lansate de pe sistemele HIMARS furnizate anterior de administrația Biden, însă raza lor nu este suficientă pentru a ajunge la Moscova sau Sankt Petersburg. Rusia a amenințat în repetate rânduri că va ataca ținte occidentale ca răspuns la livrările de armament avansat către Ucraina, dar până acum nu a făcut acest lucru. După ce Ucraina a utilizat pentru prima dată rachete ATACMS împotriva unor ținte militare de pe teritoriul rusesc suveran, în noiembrie anul trecut, Putin a declarat că războiul „a căpătat elemente de conflict global” și a răspuns prin lansarea de test a unei rachete experimentale cu rază intermediară, Oreshnik, asupra orașului Dnipro. Președintele rus a afirmat că Moscova are dreptul de a „folosi armele proprii împotriva instalațiilor militare ale țărilor care permit utilizarea armelor lor împotriva țintelor rusești, iar dacă acțiunile agresive escaladează, vom răspunde la fel de decisiv și simetric.” Ulterior, Rusia a publicat o versiune actualizată a doctrinei sale nucleare, care reduce pragul necesar pentru un atac nuclear. Documentul prevede, printre altele, posibilitatea unui atac nuclear preventiv asupra SUA, Marii Britanii și Franței, cele trei puteri nucleare din NATO, ca răspuns la eventuale atacuri ucrainene asupra teritoriului rus cu rachete precum ATACMS sau Storm Shadow. De-a lungul timpului, Washingtonul a avertizat Ucraina să nu folosească astfel de arme pentru atacuri în adâncimea Rusiei, dar aceste restricții par să se relaxeze acum. Până în prezent, Ucraina s-a bazat în principal pe drone de fabricație proprie, cu rază lungă, pentru a lovi ținte militare aflate adânc pe teritoriul rus, esențiale pentru efortul de război al Moscovei. Cel mai îndrăzneț atac al Kievului a avut loc la începutul lunii iunie, când serviciul ucrainean de securitate SBU a lansat roiuri de drone kamikaze ascunse în case prefabricate, introduse clandestin în Rusia. Ținta a fost flota de bombardiere strategice a țării, folosită de Moscova în atacurile asupra orașelor ucrainene. Cel puțin 12 avioane au fost grav avariate sau distruse, în ceea ce autoritățile ucrainene au numit Operațiunea „Pânza de păianjen”.