„Drone, drone, drone. Doar drone. O mulţime de drone”: drone kamikaze, drone de supraveghere, drone care bombardează, drone care „ucid” alte drone, scrie joi Reuters, care a stat de vorbă cu militari, oficiali şi producători de arme ucraineni despre felul în care s-a transformat războiul modern, informează Agerpres. Aceste maşinării bâzâie pe cer în număr mare. Sunt ieftine, sunt letale şi se numără printre principalele motive pentru care Ucraina crede că poate rezista înaintării forţelor ruseşti în acest an şi chiar şi mai departe, potrivit a doisprezece comandanţi, oficiali şi producători de arme ucraineni implicaţi în apărarea Kievului. Soldaţii ucraineni descriu coridorul infestat cu drone care acoperă aproximativ 10 km de o parte şi de alta a liniei de contact drept "zona ucigaşă", deoarece vehiculele aeriene fără pilot (UAV) manevrate de la distanţă, desfăşurate de ambele părţi, pot identifica şi neutraliza rapid ţintele. Evoluţia războiului în cel mai intens conflict cu drone văzut vreodată a erodat capacitatea Rusiei de a-şi exploata avantajele tradiţionale în ceea ce priveşte numărul de trupe, artileria şi tancurile, potrivit declaraţiilor a doi comandanţi ucraineni de pe câmpul de luptă intervievaţi de Reuters. Orice vehicul mare care operează în apropierea frontului este acum o ţintă evidentă, ceea ce înseamnă că forţele ruse nu mai pot avansa rapid la fel ca în 2022 cu coloane de vehicule blindate, potrivit comandanţilor, precum şi fondatorului OCHI, un sistem care centralizează fluxurile video de la peste 15.000 de echipaje de drone militare ucrainene de pe linia frontului. „Inamicul te vede în întregime. Indiferent unde mergi sau ce conduci”, a adăugat Oleksandr Dmitriev de la OCHI. În consecinţă, Rusia şi-a adaptat tacticile, au declarat comandanţii ucraineni de pe câmpul de luptă. Acum, forţele sale atacă de obicei în grupuri mici de cinci sau şase - pe jos, pe motociclete sau ATV-uri - în încercarea de a expune poziţiile ucrainene obligându-le să deschidă focul şi apoi lansează atacuri cu drone asupra lor, au adăugat ei. Ministerul Apărării rus nu a răspuns la o solicitare de comentarii pe marginea analizei Reuters. În ciuda acestor schimbări în modul de a purta un război, forţele ruse îşi menţin ascendentul şi avansează lent, dar constant, în estul şi nordul Ucrainei. Rusia a recuperat terenul pierdut şi în ceea ce priveşte tehnologia dronelor, după ce a rămas în urmă la începutul războiului, potrivit analiştilor militari, şi, la fel ca inamicul său, produce drone pe plan intern de ordinul a câtorva milioane pe an. Între timp, liderii europeni încearcă să analizeze anunţul preşedintelui american Donald Trump din această săptămână, conform căruia America va furniza arme Ucrainei prin intermediul NATO, Europa urmând să suporte costurile. Multe detalii rămân neclare, inclusiv tipurile şi cantitatea de arme, cât de repede vor fi trimise şi cum anume vor fi plătite, au declarat oficiali americani şi europeni săptămâna aceasta. Casa Albă nu a răspuns la întrebările privind planul de aprovizionare. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a declarat că războiul durează de prea multă vreme şi că Trump doreşte să pună capăt uciderilor şi că din acest motiv vinde arme americane către NATO cu destinaţia Ucraina şi ameninţă cu sancţiuni dure împotriva Rusiei. Persoanele intervievate pentru acest articol, care au discutat cu Reuters înainte de anunţul lui Trump privind armele, şi-au exprimat convingerea că Ucraina poate continua să lupte şi să reziste împotriva Rusiei chiar dacă nu mai era preconizat un ajutor american, deşi nu au oferit termene exacte. Mulţi dintre cei care au discutat cu Reuters au menţionat importanţa primordială a dronelor ca fiind un factor care a adus lucrurile la acelaşi numitor comun într-o oarecare măsură şi a făcut Ucraina mai autosuficientă şi au subliniat, de asemenea, creşterea aprovizionării militare din partea aliaţilor europeni. „Putem rezista luni de zile”, a declarat expertul în armament Oleksandr Kamîşin, consilier pe probleme de strategie al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, când a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă aprovizionarea cu arme a SUA ar înceta. „În 2023 sau 2024, ar fi fost mult mai rău - am vorbi despre zile sau săptămâni”, a adăugat el. Analistul militar polonez Konrad Muzyka, care a făcut numeroase vizite pe front, a declarat că Ucraina se concentrează pe diminuarea forţei atacurilor ruseşti, adăugând că Kievul nu are în prezent capacitatea de a lansa propriile sale ofensive. El a afirmat că Ucraina se va confrunta probabil cu dificultăţi într-un lung război de uzură din cauza lipsei de personal şi a resurselor superioare ale Rusiei. Deşi dronele au schimbat câmpul de luptă, el a avertizat împotriva exagerării capacităţii lor de a compensa absenţa artileriei şi a obuzelor. „Pentru a produce pagube egale cu cele provocate de un obuz de artilerie unei ţinte, trebuie lansate zeci de drone", a adăugat el. "Dronele pot umple într-o oarecare măsură golurile şi pot oferi un spaţiu de respiro, dar nu sunt un substitut pentru artilerie”, a insistat expertul polonez. Dronele sunt nişte demoni, cel puţin pentru cei aflaţi în „zona ucigaşă” care se întinde pe întreaga linia de contact de 1.000 km. UAV-urile de recunoaştere de ambele părţi - care par avioane în miniatură, fabricate din plastic sau polistiren şi echipate cu camere sofisticate - pot identifica inamicii de la câţiva kilometri distanţă. Acestea plutesc deasupra liniilor frontului, transmiţând în timp real ceea ce văd. Ele găsesc ţinte pentru flotele de drone de bombardament - adesea hexacoptere de dimensiunea unor măsuţe de cafea care pot lansa grenade de precizie cu ajutorul aripioarelor imprimate 3D - precum şi pentru drone kamikaze, unele cu focoase RPG fixate pentru a perfora armura, care pot fi manevrate pentru a lovi soldaţi, tancuri şi sisteme de arme. Comandantul unui pluton evacuat de pe front, un bărbat în vârstă de 35 de ani pe nume Ivan, cunoscut sub porecla de „Atom”, a declarat că soldaţii de ambele părţi consideră acum dronele drept cea mai mare ameninţare la adresa vieţii lor, înlocuind obuzele, minele şi avioanele de vânătoare inamice, care erau principalele pericole la începutul războiului. Olga Kozum, o doctoriţă aflată în autobuz cu el, în vârstă de 34 de ani, este de acord. „Majoritatea rănilor de pe câmpul de luptă pe care le tratează ea şi colegii ei sunt cauzate de drone”, după cum explică medicul ucrainean. Conform estimărilor interne ucrainene consultate de Reuters, dronele au reprezentat 69% din atacurile asupra trupelor ruseşti şi 75% din atacurile asupra vehiculelor şi echipamentelor în 2024. Doar aproximativ 18% din atacurile asupra infanteriei ruse şi 15% din atacurile asupra vehiculelor şi echipamentelor au fost efectuate cu artilerie şi chiar mai puţin cu mortiere, conform aceloraşi estimări. Cursa înarmării cu drone pe timp de război a generat multe inovaţii: ambele tabere desfăşoară drone cu fibră optică, cu rază scurtă de acţiune, care nu pot fi bruiate electronic, precum şi "interceptoare" care vânează şi distrug dronele de recunoaştere şi atac ale inamicului. Producţia planificată de Kiev în acest an, de 30.000 de drone cu rază lungă de acţiune, concepute pentru a ataca ţinte din interiorul Rusiei, cum ar fi depozitele de arme şi instalaţiile energetice, conferă Ucrainei o ameninţare ofensivă sporită, potrivit lui Vadim Sukharevskîi, comandantul forţelor de drone ale ţării până la începutul lunii iunie. Costul mediu al unei drone cu rază lungă de acţiune variază între 50.000 şi 300.000 de dolari, de aproximativ 10 ori mai puţin decât o rachetă cu rază similară de acţiune, deşi focosul unei drone este mai mic, a declarat Sukharevskîi într-un interviu în timp ce încă ocupa funcţia. „Acesta este răspunsul nostru asimetric”, a afirmat el, adăugând că Ucraina a început să dezvolte astfel de drone „tocmai pentru că ne lipsesc rachetele”. Kamîşin, consilierul preşedintelui Zelenski, a adăugat: „Nu poţi câştiga un război mare dacă doar te aperi”. Atacurile cu drone cu rază lungă de acţiune sunt „una dintre principalele cărţi pe care Ucraina le poate juca împotriva Rusiei în acest moment”, a insistat el. Sistemele Patriot şi partajarea de către SUA de informaţii secrete, la mare căutare Baza militar-industrială a Ucrainei se extinde rapid şi reprezintă acum aproximativ 40% din armele şi echipamentele utilizate, inclusiv drone, potrivit lui Zelenski, care miercuri şi-a stabilit obiectivul de a atinge 50% în şase luni. De asemenea, Kievul a căutat să îşi diversifice aprovizionarea, iar aliaţii săi europeni furnizează cantităţi tot mai mari de muniţii, ceea ce ar putea face ţara mai rezistentă la şocurile geopolitice. Institutul Kiel, un grup de cercetare economică cu sediul în Germania, a estimat într-un raport de luna trecută că Europa a depăşit SUA în ceea ce priveşte ajutorul militar total furnizat pe parcursul războiului pentru prima dată din iunie 2022, ajungând la 72 de miliarde de euro, comparativ cu 65 de miliarde de euro de la Washington. Institutul a declarat că fluxurile de ajutor către Ucraina s-au modificat semnificativ în martie şi aprilie, deoarece nu a fost alocat niciun ajutor nou din partea SUA, iar ţările europene şi-au sporit sprijinul. Deşi SUA au fost - şi rămân - cel mai mare furnizor unic de obuze de artilerie către Ucraina în timpul războiului, Europa îşi extinde capacitatea şi a achiziţionat sute de mii de muniţii din interiorul şi din afara continentului. Din cele aproximativ 420.000 de obuze de artilerie primite de Ucraina de la începutul acestui an până la mijlocul lunii mai, doar 160.000 au provenit din Statele Unite, potrivit unei surse europene din domeniul securităţii, care a solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni confidenţiale. Kamîşin a declarat că Ucraina însăşi a fabricat aproximativ 2,4 milioane de obuze în 2024, deşi acestea au fost în mare parte pentru mortiere, care au o rază de acţiune mai scurtă. Totuşi, Ucraina se bazează în mod special pe SUA în domeniile apărării antiaeriene şi partajării de informaţii, au declarat analişti militari. Kievul râvneşte în mod special la sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot, capabile să intercepteze rachetele balistice pe care Rusia le lansează cu o frecvenţă tot mai mare. În luna aprilie a acestui an, Ucraina avea şapte sisteme complet operaţionale, mult sub cele 25 pe care le-a solicitat Zelenski, potrivit analiştilor de la publicaţia ucraineană Defence Express. Atacurile cu drone cu rază lungă de acţiune şi rachete se bazează adesea pe informaţiile satelitare americane. Ţările europene nu au prea multă marjă de manevră pentru a le înlocui în cazul în care Statele Unite ar înceta să le mai ofere, a declarat Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate.