Planul unei linii feroviare de mare viteză între București și Budapesta, în studiu

Ministerul Transporturilor anunță că construcția unei linii feroviare de mare viteză între București și Budapesta depinde de sursele financiare disponibile și de rezultatele unui studiu de fezabilitate, estimat la 120 de milioane de euro. Două trasee posibile au fost identificate, unul dintre ele având în vedere și orașul Sibiu.

Proiectul, discutat recent de premierul Marcel Ciolacu și omologul său maghiar, Viktor Orban, este evaluat la 17 miliarde de euro și ar putea deveni prima linie de mare viteză din România. Conform unui răspuns oficial al Ministerului, un scenariu propus leagă Bucureștiul de Episcopia Bihor prin următoarele stații: București - Pitești - Curtea de Argeș - Sibiu - Mediaș - (Târgu Mureș) - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - Episcopia Bihor. Lungimea totală a liniei ar fi de aproximativ 590 km, iar costurile estimate se situează între 25 și 30 de milioane de euro pe kilometru.

În plus față de opțiunea construirii unei linii noi, care va permite viteze de până la 300 km/h, există și un al doilea scenariu ce prevede un traseu hibrid. Acest traseu ar avea secțiuni modernizate pentru viteze de 160 km/h în zonele montane, alături de secțiuni noi ce ar putea permite viteze de peste 200 km/h. Ambele variante vor fi supuse analizei în cadrul studiului de fezabilitate.

Strategia pentru implementarea proiectului va include două etape: prima se va concentra pe analiza generală și tehnică, iar a doua pe pașii necesari pentru licitarea și realizarea lucrărilor. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a subliniat că, în cazul celui de-al doilea scenariu, traversarea montană ar putea utiliza investițiile deja existente sau în curs de realizare.

Deși planurile sunt ambițioase, Ministerul nu a specificat o dată exactă pentru finalizarea lucrărilor, menționând că acest aspect depinde de obținerea finanțării, rezultatele studiului și termenii de licitație.

Discuțiile despre construirea unei linii feroviare rapide între România și Ungaria nu sunt o noutate, ideea fiind avansată pentru prima dată în 2007, pe vremea ministrului Ludovic Orban, când costurile erau estimate la 8 miliarde de euro. În prezent, această linie ar putea depăși 15 miliarde de euro, având în vedere actualele condiții economice.

Călătoria cu trenul între cele două orașe durează în prezent între 15 și 16 ore. În 2021, comisarul european Adina Vălean anunța că unele trenuri din România ar trebui să circule cu 160 km/h până în 2040, conform unui nou regulament pentru rețeaua trans-Europeană de transport. România va face parte dintr-un nou coridor european care va facilita legătura între Polonia, Slovacia, Ungaria, România (inclusiv portul Constanța), Bulgaria și Grecia.

Acest proiect ambițios promite să aducă România mai aproape de standardele europene în transportul feroviar de mare viteză.