Cristian Popa: Trecerea de la leu la euro rămâne un obiectiv pentru România, dar există provocări
Cristian Popa: Trecerea de la leu la euro rămâne un obiectiv pentru România, dar există provocări
În cadrul galei The Voices of Business, desfășurată la Sibiu, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, a discutat despre perspectiva României de a trece de la leu la euro. El a subliniat că, deși dorința de aderare la zona euro persistă, abilitățile necesare pentru a îndeplini criteriile rămân limitate.
Popa a explicat că, pentru a adopta moneda unică europeană, România trebuie să respecte mai multe cerințe esențiale, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub 3% și limitarea datoriei publice la un nivel de sub 60% din PIB. Aceste criterii au fost o provocare constantă pentru România în ultimii șapte ani. “Este o mare diferență între dorință și abilitate”, a declarat el, evidențiind că ajustarea deficitului a fost nesatisfăcătoare, cu o reducere de doar 0,7% anual dintr-un deficit inițial de 8%.
De asemenea, oficialul BNR a menționat că datoria publică a României a atins recent pragul de 60%, ceea ce complică și mai mult procesul de aderare. Popa a accentuat faptul că integrarea în zona euro va necesita „sacrificii și disciplină fiscală”, aspecte care trebuie să fie parte integrantă a unei strategii de reformă financiare.
“Dacă nu începem proiectele necesare, vom continua să avem datoria publică peste 60%. Dorința din partea BNR există. Știm că și publicul și companiile susțin trecerea la euro, dar este nevoie de o pregătire adecvată. Ca să intri într-un club select, trebuie să fii pregătit”, a explicat Cristian Popa, subliniind importanța disciplinei financiare.
Pe plan european, percepția despre tranziția la euro diferă de la o țară la alta, a adăugat Popa. Ţările ca Polonia și Ungaria sunt sceptice în privința adoptării euro. “Cred că suntem în continuare pe aceeași direcție, dar va necesita un efort comun”, a spus acesta.
Popa a menționat că, oficial, aderarea la euro rămâne un obiectiv, însă în practică, respectarea criteriilor de convergență timp de șapte ani este o sarcină dificilă. Aceste criterii, convenite în 1992 prin Tratatul de la Maastricht, includ stabilitatea prețurilor, sănătatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb, convergența ratelor dobânzilor pe termen lung și disciplina fiscală.
În timp ce deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 7,9%, în ciuda unor prognoze mai optimiste anterioare, Ministerul Finanțelor a anunțat un plan fiscal menit să restructureze politica fiscală, cheltuielile publice și investițiile. Planul urmărește să aducă deficitul bugetar sub 3% în următorii șapte ani, cu scopul de a atinge un deficit de 2,5% din PIB până în anul 2031.
